Imi place sa citesc ce obisnuiam sa scriu. Ma face sa imi dau seama cum si in ce directie m-am schimbat, si daca imi place ce am devenit sau imi placeam mai mult cum eram inainte. 

Mai am si surprize dragi si calde, melodii si grupuri de care uitasem si le ascult acum in timp ce scriu postarea asta si imi pun un zambet pe buze. 

Stii, am crescut. Spre deosebire de altii, am fost profunda, prea profunda, mai demult, apoi mi-am dat seama incetul cu incetul ca profunditatea sperie, e intensa, inabuseste. Si am invatat sa fiu mai superficiala, mai rece, mai distanta, mai ca altii. 

Acum... as putea sa iti spun cum e mai bine? Cum se simte o persoana mai bine? Cred ca am gasit pe undeva echilibrul, si pe altundeva am gasit si maturitatea sa nu ma mai schimb pentru comoditatea altora, who matters doesn´t mind and who minds doesn´t matter, right?

Fii cu mine in momentele de schimbare si adaptare, asa o sa fim impreuna pana la urmatorul popas, cel putin.

.