Mostrando entradas con la etiqueta truism. Mostrar todas las entradas

Fenomen imprecis



Fara sa vreau sa imbib subiectul de un aer mistic, cred ca orice despartire se aseamana cu starea de nefiinta. Poate sa fie vorba de un prieten ce pleaca, de un copil ce ti se muta in strainatate, de o fiica ce ti se casatoreste, de un iubit cu care de la un moment dat nu mai vorbesti sau de un bunic ce se stinge. Orice incercare de a mentine legaturile, de a promite ca lucrurile vor ramane la fel devin o ameliorare; se reduce impactul unei ruperi totale si definitive de la inceput, o transforma intr-o indepartare suavizata. 

truism

deci...

e prima si singura data (pana acum) cand pun pe blog ceva ce nu e al meu.... dar sunt prea de acord

in traducere:
De ce sa complici viata?

ti-e dor de cineva? ......................suna
vrei sa te intalnesti cu cineva? ......invita
vrei sa fii inteles? ........................ explica
ai intrebari? ...............intreaba
nu iti place ceva? ...................spune
iti place ceva?.................. lasa clar
vrei ceva?........................ cere
iubesti? ........................ povesteste

This autumn feels like spring... [random thoughts]

1.
intelegerea reciproca--- e ca un puzzle al intelegerii; mereu ramane o parte neinteleasa, un cuvant nerostit, un amanunt incomplet prezentat sau perceput. dn masura asta deficitara... se poate merge cu fruntea in sus?
da.
dragostea acopera toate; iar dragostea asta nu are prea mult de-a face cu romantismul.

2.
plictiseala: e o chestiune de atitudine in cel mai bun caz si de lene in rest.

3.
de ce? multe lucruri se fac nu pentru ca avem motive sa le facem, ci pentru ca nu avem nici un motiv sa nu le facem. e bine asa. daca nu e gresit e corect.

4.
Biblia: adevar interdisciplinar

5.
concluziile tale de viata e foarte posibil sa ti se aplice numai tie; sau nici macar tie.

6.
cine a invatat sa piarda nu moare de depresie.

7.
puterea misterului sta in curiozitate; fara curiozitate misterul ramane doar o informatie ascunsa si totusi nesolicitata si nedorita.

ps. autor, tu pentru cine scrii? faci abstractie de mine ca te citesc? stii ca sunt aici? te gandesti cum sa faci sa nu te dai de gol ca vrei sa imi placa sau sa ma sochezi? te vezi oarecum superior pentru ca tu creezi? Inferior.. pentru ca noi ne bucuram?
     pentru cine scrii... pentru mine? ma indoiesc. pentru tine? atunci de ce e public? pentru altcineva? atunci de ce lasi sa vedem si noi, restul?
     sau poate... e doar o nevoie, o placere, un sentiment reconfortant ca cineva intelege, e curios, cunoaste... in cazul asta ai aflat si tu de ce citesc!

            

stare



Abia dupa ce toate iluziile ti s-au spulberat poti sa incepi intr-un mod sanatos. De acolo incolo tot ce e bun te va impresiona si te va bucura, iar ce e rau nu va mai fi catalogat drept deziluzie. 

N-am scris si nu degeaba


Nu mi-a fost intentia, mi-a fost nedispozitia... nu am putut sa scriu...
Acum am niste idei, ce s-au adunat in ultima luna... unele sunt concluzii, altele mici observatii

*Multe din cate am zis pana acum au picat... multe suna frumos si sunt invaluite de culoare; si totusi, nevalabile.

*E important sa facem diferenta mereu intre ce e frumos si ce e corect, si sa nu le amestecam; Subiectivismul etichetat ca obiectivism e una din cele mai mari greseli ce le putem face atat fata de noi cat si fata de altii.

*Inainte sa ierti invata ce e iertarea; sa fii de acord cu persoana care a gresit nu inseamna sa o ierti; sa justifici persoana ce a gresit nu inseamna sa o ierti; iertarea nu implica nici o atasare sentimentala si nici macar ideea ca trebuie sa ai o afectiune fata de cel pe care il ierti... iertarea e constientizarea greselii si anularea ei fara repercursiuni.

*Nu e de ajuns sa ai credinta pentru ca ceva sa se intample; ai nevoie de autoritate/autorizare... autoritatea e ceea ce primesti de la Dumnezeu, credinta e partea ta: si fara credinta e cu neputinta sa fim placuti Lui

*Preferata mea? Dragostea nu se afiseaza... dar se vede.

*Si ca un val ce se extinde peste ultimele doua saptamani e dependenta si smerenia... mi se confirma ce am zis alta data: Cand Dumnezeu vrea sa iti spuna ceva ti-l zice din toate partile. Partea cea mai faina nu e ca as avea vreodata dreptate, ci ca El are har sa imi zica unde nu am dreptate.

Bless You Too !

in cautarea ei... noi toti

“Ai toate motivele sa fii fericita”
Ii spuse cea urata celei frumoase

“Ai toate motivele sa fii fericit”
Ii spuse cel sarac celui bogat

“Ai toate motivele sa fii fericita”
Ii spuse cea singura celei cu familie

“Ai toate motivele sa fii fericit”
Ii spuse cel bolnav celui sanatos

“Ai toate motivele sa fii fericit/a”
O sa iti spuna cel/cea care are cu un amanunt mai putin decat tine

“Ai toate motivele sa fii fericit/a”
O sa spui celui/lei pe care il/o vezi o idee mai presus de tine

……………………………………..
In concluzie?
Nici o scuza nu ni se va parea destul de valabila ca sa justifice nefericirea celorlalti... de ce ni se pare destul de valabila ca sa o justifice pe a noastra?

morning mood :D


1.exista o vreme cand sfaturile ce le-ai dat altora se intorc impotriva ta
2.cand esti fericit iti dai seama ca toata suferinta a fost in zadar
3.credinta e sa fii la fel de sigur de ceea ce vine ca si cand s-ar fi intamplat ieri
4.o sa iau pauza aia...

decean-doamne daca vrei
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

succesiune de ganduri...


1.Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri(Prov.)
Sa inteleg ca traim printre ruine.
Cred ca e ok cat timp exista arheologi, si turisti fascinati de istorie. Doar ca stii cum e? Istoria e mereu povestita mai maret decat a fost in realitate.
O istorie are fiecare, iar cele mai multe nu starnesc curiozitatea nimanui.

2.Oscilez intre extreme, schimb de stari ca tiganii de... nu mai stiu expresia... cred ca era de cai.
Life is beautiful? Nu cat are tiganul calul asta...

3.4:00 hate and love- 6:33; nici nu mi-a luat asa de mult, la cat mi s-au tot blocat pozele...

4. Fiind sincer nu iti castigi multi prieteni, dar cu singuranta ti-i pierzi pe toti cand nu esti(in cazul ca se afla- don´t worry, cam mereu se afla, chiar daca tu n-ai aflat ca s-a aflat)

5. Căci binele pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!
O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte…?
Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea. 
Acceptaţi-vă şi iertaţi-vă unii pe alţii de fiecare dată când vreunul dintre voi are ceva de reproşat altuia. Să vă iertaţi la fel cum v-a iertat şi Domul pe voi.
Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm celor ce ne greşesc

6. „Printre uneltele voastre să aveţi şi o lopată cu care să săpaţi în locul din afara taberei, ca să vă acoperiţi murdăriile”(Deut.). Cred ca in afara taberei noastre toata lumea sta cu lopetile in mana; cand te-ai hotarat sa iti ingropi inca o murdarie... ai grija unde sapi: poate descoperi murdaria altuia.
Dragostea acopera totul? Daca da, atunci dragostea e lopata sau pamantul? Tind sa cred ca e pamantul... iar lopata? vointa, poate...

7. Ar trebui sa fie unul desavarsit, ca cifra... daca toate pana acum au fost spontane asta e premeditat:
Femeia cinstită! Cine o poate găsi?
Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.

Concluzie: Multe fete faine ajungem neveste rele, sau poate nici nu avem rabdare pana atunci... 

         

nu-i nevoie de lupa...


Modul in care te imbraci spune despre tine
Modul in care razi spune despre tine
Modul in care iti tragi concluziile spune despre tine
Modul in care te enervezi spune despre tine

Ce admiri spune despre tine
Ce asculti spune despre tine
Ce cauti spune despre tine

Dai indicii despre cine esti prin gesturi, ton, dialect, intonatie, tic
Iti tradezi cele mai ascunse dorinte ale inimii prin muzica si poezia ce iti place
Te descoperi prin alegeri si decizii

Cartile pe care le citesti striga tacut personalitatea ta
Scrisul de mana declara cat esti de visator
Mersul tau dovedeste cat de increzator esti in tine insuti

Privire, zambet, plans si nervi... fara cuvinte ne autocaracterizam inconstient zi de zi... si noapte. Dam indicii dintre cele mai intime si ascunse strigandu-le parca de pe acoperisul caselor... cum se face ca nu se aud?

... inca tot nu ne cunoastem unii pe altii... inca tot nu avem destula informatie incat sa ne vedem?

Informatie... da. 

Pe de cealalta parte, avem parca tendinta sa nu lasam pe prea multi sa ne cunoasca... sa ni se cunoasca numele, sa ni se cunoasca atributele si abilitatile, dar evitam ceea ce spune intr-adevar despre noi... sa vorbesc despre mine in esenta...e penibil.  
De ce ne ascundem? Ne e rusine de noi? Ne e rusine cu noi? 
                          sau poate nu consideram ca merita ceilalti sa ne cunoasca?

Parca nici nu vrem sa cunoastem, parca nici nu vrem sa fim cunoscuti.


Suscribirse a: Comentarios (Atom)