Mostrando entradas con la etiqueta nu stomac: suflet. Mostrar todas las entradas

Felicidad ≠ sonrisas



Un día más en el que me toca esperar... ¿Esta vez? Para entrar al medico... Cita a las 11:45; por primera vez en mucho tiempo llego 5 minutos antes - para tener que esperar luego una hora(por lo menos) para entrar, claro, al final voy a quedarme dentro 3 minutos como mucho.
En fin...

O pun pe blog sau e prea...¿?



Buddha zice ca daca elimini dorinta elimini si suferinta.

Adica, daca nu iti doresti sa fii iubit nu vei suferi daca esti singur; daca nu iti doresti sa fii popular nu vei suferi daca nu iti vor sti numele; daca nu doresti sa fii astronaut nu vei suferi daca nu ajungi in spatiu etc.

O zi de marti fara 3 ceasuri rele



Si daca n-a iesit bine nu e pentru ca nu am incercat destul...

Si daca am ajuns in acelasi loc nu e pentru ca nu am incercat in alt mod...

Ascult "the script: this is love"

Aer



Cica una din cele mai terapeutice practici pe care putem sa le facem si e la indemana noastra e sa ne folosim puterea imaginatiei pentru binele nostru. Adica: sa iti gasesti un loc linistit in care sa stai tu cu tine si sa te gandesti cum ar fi idealul tau de viata, un fel de: cum ai vrea sa fii peste 5-10 ani.

Eden


Ma trezesc cu prima raza de soare ce mangaie gradina. Ca in fiecare dimineata ma spal pe dinti in raul cu broscute roz si curate. Imi fac un mic dejun copios din caise si capsuni iar o a doua raza de soare imi incalzeste apa intr-o frunza de tei. Nu imi termin bine ceaiul si iti aud intrarea. Abia am asteptat sa vii. In privirea ta calda gasesc prietenia cu care sunt obisnuit din clipa cand mi-am deschis ochii pentru prima data.

Sa stau de vorba cu tine, sa ma inveti despre intelepciune, despre modul impresionant in care o gura de aer nu ma sufoca ci imi mentine viata; sa imi spui cum inima poate sa bata si sa iubeasca in acelasi timp si sa inteleg cum pe un suflet cand simte prea mult il doare, la fel ca atunci cand strangi prea tare pe cineva in brate, de altfel.

Trebuie sa recunosc: azi am o intrebare premeditata: de ce ai lasat sa visam? Am avut timp sa ma gandesc la asta cateva minute in timp ce asteptam sa vii... ce mi-a dat si mai mult de gandit e: de ce in vis nu am aceleasi limite ca in realitate? Focul nu arde, apa nu stinge, caderea nu doare... e realitatea o constrangere sau visul o evadare?

Esti impresionant si imi starnesti curiozitatea cu fiecare zi. 

Cel mai minunat sentiment e ca stiu ca orice intrebare, cat ar fi de penibila sau nu, gaseste explicatie si raspuns. Speranta si credinta sunt elemente pe care nu le cunosc, nu am avut niciodata nevoie sa le invoc intrucat nu trebuie sa sper sau sa cred ca imi vei da ceva pentru ca implinesti orice nevoie sau dorinta inainte de a ma gandi eu la ea. Esti binevoitor.

Filozofia, stiinta si fericirea sunt discutiile noastre de dimineata... la amiaza o sa facem sarituri in cascada. Spre seara mergem la concert de privighetori iar apoi ne uitam cum leul mananca marijuana si danseaza cu zebra. Maine o sa ma inveti din nou, o sa fiu fericit si nici macar n-o sa imi dau seama de asta.

Ce alta bucurie sa aiba omul decat sa stea de vorba cu tine in racoarea diminetii, tu sa vii cu o sticla de must si un pumn de seminte iar eu sa ma uit din 5 in 5 minute sa vad de unde si cum apari. Suntem prieteni.
......................................................................................................................................................

Cine ar putea vreodata sa vrea sa plece de aici si sa te vanda pentru o indoiala?
Trist. Eu

frumusete inestetica


   


Oameni ce vor sa sufere singuri. Ii recunosti usor: sunt cei care nu te lasa pe tine sa fii suparat, sau descurajat sau deprimat, desi ei sunt in aceeasi stare. Cand te vad incercand sa le iei rolul se lasa vreo 5 minute de el si devin mesageri ai pozitivismului, al sperantei, al voiei bune, al lucrurilor care merita sa ramana ca „lucruri bune in viata”. Cand considera ca ti-au oferit toate argumentele prezentate mai convingator decat intr-o campanie publicitara, iti dau drumul sa iti intinzi aripile, sa crezi din nou, sa zbori. Se bucura cand te vad iar zambind crezand ca munca lor a fost eficienta. Se retrag in coltisor si isi zic pe acelasi ton monoton: „numai daca se intorc merita sa stie ce frumusete are suferinta”.

Frumusetea suferintei? Nu tine deloc de a se simti bine in sensul de „i feel good, ta ra ra ra ra ra ra” ci de a patrunde lucrurile in esenta si a te durea orice deviere de la ea. Cand fara o intentie de a fi filozof te trezesti patrunzand idei si trairi si concepte care nu te mai lasa in pace, iar a te lepada de ele ar insemna in acelasi timp a te lepada de o parte din tine. Nu e o frumusete estetica, ci care iasa in evidenta prin misterul si unicitatea ei.

Care sunt eu? Aia frumoasa.
Suscribirse a: Comentarios (Atom)