motive

jueves, enero 21, 2010 yonneland 6 Comments

Vad des postari pe bloguri, aud ganduri rostite, ma confrunt cu idei: ratiune sau sentiment? Acum zambesc sarcastic... cine ne-a pus sa le despartim? Oricat am alege sa fim rationali tot o sa fim si sentimentali, si oricat o sa vrem sa fim sentimentali tot o sa dam de logica, de ratiune. Ratiunea si sentimentele nu se dusmanesc, mai mult, sunt asa de prietene incat merg tot timpul impreuna, nu se despart niciodata, desi sunt diferite. Distincte, fiecare cu identitate proprie, dar mereu impreuna. Relatia lor e atat de puternica incat chiar daca o gramada au incercat sa le desparta ele tot impreuna sunt. Atat doar ca in relatia lor proportiile difera de la un moment la altul, de la un caz la altul. Nu e mereu 50-50, ci dimpotriva, niciodata nu e 50-50. Si fiecare are motivele si cauzele si deciziile si reactiile ei, si amandoua m-au ales pe mine purtator de cuvant si judecator intre ele. Daca pot sa spun asa: eu sunt relatia intre ratiune si sentiment.

Am motive pentru multe. Am motive sa fiu fericita, sa fiu suparata, sa fiu trista, sa fiu rea, sa fiu sarcstica, sa iert, sa ma razbun, sa mint, sa reneg, sa iubesc, sa urasc, sa multumesc, sa fiu egoista, sa ajut, sa fiu intelegatoare, sa tac, sa urlu, sa scriu, sa cant, sa zambesc, sa critic, sa plang, sa cred, sa fiu optimista, sa fiu pesimista. Gasesc motive si explicatii pentru cam tot ce fac, repet: le gasesc oriunde, si daca nu le gasesc le inventez asa de frumos si asa de argumentate incat se transforma in realitate. Atitudinile si reactiile mele imi sunt zilnic motivate. Chiar gasesc explicatie si indreptatire pentru orice atitudine adopt. Pot sa aleg intre toate motivele ce se acumuleaza imprejurul meu si sa le ascult pe care vreau eu. Am justificare pentru marea majoritate a intentiilor pe care le am. Ma vad indreptatita, logica, rationala. Iar sentimentele? Si ele au indreptatirea lor, motivele lor.

Parca ceva lipseste... daca logica isi cere drepturile, iar sentimentele nu se lasa mai prejos? Cine determina cum sunt si prin urmare ce fac...? Eu? Care eu? Care parte din mine?

VOINTA.

Fac ce vreau sa fac. Dau libertate de desfasurare motivelor pe care le vreau eu. Sunt conducatorul afirmarii rationamentelor si al sentimentelor mele. Ceea ce sunt controlez eu. Ceea ce devin controlez eu. Eu SUNT, iar ceea ce fac demonstreaza ceea ce sunt, nu invers. Pot sa aleg intre toate motivele ce se acumuleaza imprejurul meu si sa le ascult pe care vreau eu.

Ratiune, sentimente, vointa. Asta sunt.

Motive am ... ce sunt si ce fac eu aleg... sunt autorul povestii mele de viata...

6 comentarios:

Inadorabila21 de enero de 2010, 11:35
Mai greu e cu deciziile ...
Una iti zice mintea, alta spune sufletul ... si atunci vointa e cu semnul intrebarii?

Eu ma gandesc, ok sunt efectul tuturor rationamentelor, sentimentelor si vointei, puteam fi alta daca la un moment dat, echilibrul lor dezechilibrat tindea sa incline balanta intr-o parte sau in alta ... aici apar regretele! si de ce regretam? oare nu asta era vointa, rezultatul unui procentaj intre rationament si sentiment ? ba da!
Si totusi ... inca ne intrebam : ce-ar fi fost daca ? ... ar fi fost o alta tu, poate mai fericita sau poate mai trista! ... apare apoi termenul de responsabilitate asupra deciziilor luate!

Si e greu de indurat,uneori.
Totusi, vorba aia : nu poti plati pe nimeni sa-ti simta regretele.
Sentiment, rationament, vointa, regret,responsabilitate ... sub ele e linia trasa, sub linie e un rezultat. e ceea ce esti!
Si totusi, se spune ca matematica e o stiinta exacta!
ResponderEliminar
Respuestas
printrenori21 de enero de 2010, 11:46
"Gasesc motive si explicatii pentru cam tot ce fac"

suntem o fabrica de explicatii draga mea yonne:)
ResponderEliminar
Respuestas
Inadorabila21 de enero de 2010, 13:00
sau ... de xerox?
ResponderEliminar
Respuestas
yonneland21 de enero de 2010, 13:15
@inadorabila: cat despre regrete, imi place ideea pe care a zis-o mish in acum vreo trei posturi: imi pare rau de anumite chestii pe care le-am facut, dar nu regret nimic :D

@mish: stii ce chestie am invatat la scoala? ca pot sa imi sustin orice teorie vreau atata timp cat am argumente :D
ResponderEliminar
Respuestas
printrenori21 de enero de 2010, 13:31
mai... stii cum se castiga o argumentatie mai nou?
nu prin a avea dreptate. ci prin a arata ca celalalt greseste;)
ResponderEliminar
Respuestas
yonneland22 de enero de 2010, 8:49
doar e mai simplu asa, doooh ;))
ResponderEliminar
Respuestas