din intamplare,

Ups and downs and ups again

viernes, diciembre 14, 2012 yonneland 3 Comments

Azi am avut timp de internet, de bloguri, de mine, de scris, de citit si de vazut. Asa da. Asa mai vii de acasa.

Am inceput sa imi pun gandurile pe o foaie (virtuala), rand pe rand, capitol pe capitol. Partea interesanta? Cand scrii pentru tine nu trebuie sa incerci sa te faci inteles, doar sa te exprimi. Poti sa te invarti de la o limba la alta, cum te simti mai comod in fiecare. Poti sa folosesti expresiile tale, referintele tale, amintirile tale pentru ca stii la ce te referi. Mai mult, citind twitter de la @TheGoogle_Facts am dat peste: persoanele care vorbesc cu ele insele sunt persoane inteligente... ce mai vrei? :P

Asta in primul rand.

In al doilea rand, am trecut prin articolul care enumera 16 filme interzise in timpul lor (cam toate le gasesti azi online gratis). Mi-au atras atentia doua: primul: Caligula(1979): arata (foarte) explicit cat de extrema era imoralitatea sexuala in imperiul roman, in “casa” imparatului mai exact, si cum se simtea el “bine”(e exagerata, sau cel putin criticii asa spun, dar oricum, fara foc nu iese fum);  iar al doilea e The Kiss (1896), film de 47 de secunde in care se sarutau 2 si nimic mai mult… amandoua interzise. Clar, diferenta e de 80 de ani distanta, dar ideea ce mi-a revenit in minte e: s-a cumintit omenirea intre timp, s-a transformat? Nu am nevoie de raspuns intrucat nu e intrebare, e enunt cu intonatie (ca tot zice proful meu de Persuasive Language ca ar trebui sa vorbesc cu mai multa intonatie :-w). Stiu ca raspunsurile pot varia de la mentinerea imaginii acestor practici in ascuns la influentele religioase(in special crestine) in societate sau la faptul ca ne centram pe amanunte ce nu tin de acelasi domeniu, dar oricum, e o intrebare retorica de moment. Eu tot cred ca ce este a mai fost si ce va mai fi a mai fost.

In al treilea rand am dat de cuvantul Athazagoraphobia: am cautat sa vad cum e in romana si am gasit un comentariu despre el. Cand citesc cine la-a scris imi dau seama ca e scris de o fata a carei blog il citesc din cand in cand desi nu o am in blogrol. Blogul asta l-am "primit" de la A. anul trecut. Mi-a zburat gandul la el, l-am cautat, l-am gasit si l-am citit. Fata asta imi aduce aminte de mine si mi-e draga. Tot ca mine e romanca. Tot ca mine nu e in Romania. Tot ca mine a terminat o facultate. Ea are 25, eu 23. Postarea peste care am dat zice “I have a dream”. Si are vreo 2 paragrafe ce imi plac prea tare:
In al patrulea rand C. mi-a trimis un video, inainte sa il vad citesc descrierea: “Te atreves a soñar?” (= Ai curaj sa visezi?) care repeta idea: pe masura ce cresti iti pierzi capacitatea de a fi creativ, de a realiza un scop si ramai la zona de confort.

Ca sa fiu sincera azi e o zi de un nou inceput, dar nu de-asta am cautat postari care sa ma incurajeze, chiar din contra. Totusi, m-au ajuns de la spate, ca un om cu care nu vrei sa vorbesti pentru ca stii ca o sa scoata de la tine lucruri pe care nu vrei sa le zici cu voce tare. 
Al meu nou inceput nu imi ia entuziasmul dar are doza lui de ingrijorare 
(si ce satisfactie ar aduce succesul fara sa fi avut teama de esec?)

You Might Also Like

3 comentarios:

  1. „enunÈ› cu intonaÈ›ie” - genial, dle!

    ResponderEliminar
  2. A. tot timpul ma suprinzi cu ceea ce iti ramane dupa un text de-al meu.
    de fiecare data mintea mea face o legatura automata cu un verset : 1 cor 12:23

    multumesc de aprecieri :D

    ResponderEliminar
  3. Stii si eu incep sa ma indentific foarte mult cu romani si in general cu est-europeni care nu mai traiesc in tara lor; amestecul ala de post/comunism, spiritual, nitzel tristetze, bucurie nemasurata, emotie necontrolata, prospetime, ma face sa ii simt ca pe frati si surorile mele! Fain post!

    ResponderEliminar