just let me... nevermind
Ma furisez pentru a mia oara si privesc iarasi din spatele unui perete… daca as putea ajunge pana acolo fara sa… fara sa ma vada nimeni, daca doar l-as putea atinge, daca l-as lua odata in brate, odata ce as avea langa mine n-ar mai conta nimic. Apoi, atunci as putea sa incerc sa le explic de ce… atunci poate ar intelege... acum nu vor sa asculte, acum cred ca ii mint, acum ma iau puternic de brat si imi zic iar ca trebuie sa parasesc incaperea… am incercat orice intrare, si geamul, si aerisirea, m-am dat drept alta, am furat identitati… mereu m-au prins. Am incercat si intrarea principala, si sinceritatea, nici asa n-a mers. O, de m-ar intelege… as avea in mana tot ce mi-e necesar ca sa nu mai am nevoie de nimic altceva... daca doar as putea ajunge.
Dar e pazit bine, prea bine, atat de bine... au un fel de dispozitive de alarma ce inca nu stiu sa le dezarmez, au niste raze laser ce ard tare, niste pazitori ce nu ma lasa nici sa privesc, un aer ce nu ma lasa sa il respir. Nu pot ajunge... si mi-e frica sa mai fac un singur pas... mi-e frica sa nu pier inainte sa ajung... simt ca obosesc, simt ca nu mai pot, simt ca ma sfarsesc in incercare... nu vreau sa cred despre mine ca renunt... chiar nu vreau! dar daca ai face tu ceva, daca le-ai explica tu ca de fapt nu e nevoie sa te pazeasca atat, ca sunt de incredere, ca nu vreau sa tradez, ca nu vreau sa ranesc pe nimeni, ca nu port nici o arma la mine... ca am favor din partea ta, ca doar vreau sa ajung la tine... ca si tu ma vrei acolo...
...sau oare tu le-ai zis sa nu ma lase sa intru?
Atunci... nu e necesar sa ma arunce nimeni afara...
Draga mea, Esti intr-adevar o opera de arta si este bine sa constientizezi asta.Tu si numai tu iti construiesti viata. Ai grija ce alegi si nu-ti da puterea nimanui. Continua sa scrii. Ai un stil deosebit, care atrage atentia . succes
ResponderEliminarmultumesc :)
ResponderEliminar