relativ

coldness

miércoles, febrero 08, 2012 Ionela Scoarta 0 Comments


    Cu degete reci ia hartia in mana… e asa de... alba. Alta data si-ar fi putut insirui aici gandurile, invataturile, intrebarile, destainuirile… acum ii e straina. Priveste foaia din fata ca pe o prietena veche cu care pare sa nu mai aiba prea multe lucruri in comun. 

    Ca sa scrii trebuie sa spui ceva, nu?

    Cumva printre zile, seri si nopti a pierdut o licarire, un vis, un fior... l-a pierdut s-au s-a scapat de el... inca nu-si da seama.

    Ce se intampla cand pare ca nu mai ai nimic de spus? Atunci cand iti lasi zilele sa se scurga una dupa cealalta, cand nu astepti nimic de la ele si nu le dai nimic in schimb?

    Traiesti intr-adevar fara griji, fara bucurii prea coplesitoare, fara suparari prea adanci. Nu plangi, nu doare; iar rasul, buna dispozitie, ti-s dobandite de numeroasele glume facute asa de des... si asa de lesne.

     Cat timp poti sta in stand-by?

    Ii sunteti dragi, voi cei ce suferiti, voi ce luptati si credeti in succes, voi ce cautati si credeti ca veti gasi. 

     Sa fie vorba de un om invins? Sau de un om ce a renuntat? Sau de un om ce se odihneste? Sau de un om liber?


You Might Also Like

0 pareri: